APROAPE MIMIC, DAR, MAI ALES, PE LÂNGĂ

sâmbătă, 21 martie 2009

editorialul revistei Helion, Timişoara, nr 1-2, 2009


Nicolae Manolescu, binecunoscutul critic şi istoric literar, în masivul op aparut în noiembrie 2008 la editura PARALELA 45 "O ISTORIE CRITICĂ A LITERATURII ROMANE", avand subtitlul "Cinci secole de literatură", acordă literaturii s.f. 16 rânduri, puse pe două coloane. 

Reproducem ad integrum "atentia" acordata de N. Manolescu s.f.-ului autohton.


"În ce priveşte s.f-ul, lucrurile stau întrucâtva asemanator. Nu s-a scris proza s.f. ănainte de 1965, cu exceptia unui roman a lui Felix Aderca şi poate încă una sau două bucăţi. Dupa 1965 am avut însă o adevarată şcoală s.f., o publicaţie periodică, o colecţie editorială, cenacluri şi traduceri numeroase. Autorii aparţineau de toate generaţiile, de la "bătrânul" Adrian Rogoz la "tânărul" Cristian Tudor Popescu, gazetarul politic de astăzi, de la Vladimir Colin la Ion Hobana. Până şi un critic literar, Ov. S. Crohmălniceanu, a publicat două volume de Istorii insolite, cateva comparabile cu marile realizări ale genului în lume, de la cele ale lui Ray Bradbury şi Isaac Asimov la cele ale lui Stanislaw Lem. După 1989, s.f.-ul românesc pare să fi dispărut."

Din rândurile de mai sus se vede că domnul Manolescu n-a prea văzut (citit) literatura s.f. romanească.

Asta nu înseamnă că nu trebuie să se "pronunţe". Doar e coleg de redacţie cu Alexandru Stefănescu, alt critic care dă verdicte fără să fi citit opera(ele).

Puţinătatea lecturilor să fie rodul acestei opinii, care se încadrează de altfel intr-un lung şir de prejudecăţi?

Pentru un critic şi un istoric literar de talia lui N. Manolescu, este deplorabil că nu a parcurs niciuna dintre operele criticilor şi istoricilor români care s-au aplecat asupra genului: Florin Manolescu, Dan Culcer, Ion Hobana, Voicu Bugariu, Sorin Antohi, Mircea Naidin, Anton Cosma, dar mai ales clujenii Cornel Robu si Mircea Opriţa, ale căror opere de critică şi istorie literară publicate după 1990 sunt de referinţă pentru gen.

Cred că era mai nimerit dacă N. Manolescu n-ar mai fi scris niciun rând despre s.f.-ul românesc (ca şi despre fantasticul românesc pe care-l expediază cam în acelasi fel). Era mai bine si pentru istoric, dar si pentru o literatura care in genere "s-a bucurat" de rele tratamente din partea criticilor şi istoricilor literari români, atât inainte de '89, cât şi după.

Absenţa lecturilor din genul literar s.f, ca şi unele asocieri impardonabile (Crohmălniceanu - Asimov), fac din insemnările manolesciene o dovadă a unui risc asumat fără nicio măsură de siguranţă.

Faptul că autori importanţi, precum Victor Anestin, Victor Papilian, Mircea Eliade, Sergiu Farcasan, Gheorghe Săsărman, Horia Aramă, Victor Kernbach, Florin Manolescu, Gheorghe Păun, Mihail Grămescu, Leonard Oprea, Mandics Gyorgy, Lucian lonică, Voicu Bugariu, Silviu Genescu, Ovidiu Pecican, Costel Babos, Lucian Merişca, Michael Haulică, Dănuţ Ungureanu, Ovidiu Bufnilă, Gyorfi Gyorgy, Sebastian Corn, Liviu Radu, Lucian-Vasile Szabo, Dan Doboş, Radu Pavel Gheo şi, mai ales, Mircea Opriţa (care domină categoric ultimele trei decenii de s.f. romanesc, atât prin proză, cât şi prin critica şi istoria literară), nu sunt nici măcar pomeniţi arată precaritatea demersului "critic" făcut de istoricul literar N. Manolescu.

Dacă ar fi citit cartea lui Florin Manolescu "Literatura S.F." 1980 sau măcar Anticipaţia Românească (1994, 2003) a lui Mircea Opriţa ar fi putut să aibă o altă cuprindere asupra fenomenului literar science-fiction în Romania.

Aşa vom rămâne cu aceleaşi nemeritate prejudecăţi sau reducere a s.f.-ului românesc literar la un singur autor valoros G Crohmălniceanu, aşa cum face N. Manolescu în paragraful pe care i-l consacră fostului coleg de la catedra de literatură română a filologiei bucureştene. Şi e foarte păcat, deoarece ultimele decenii au conturat câţiva scriitori care pot sta laolaltă, fără nici un fel de teamă "estetică" în orice istorie literară românească serioasă, ori dicţionar al literaturii române (asa cum au făcut clujenii).
Cornel Secu, editor Revista Helion


Labels:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu