"Iasi 600 + Quasar 30", a doua zi, CUM NE-AU VAZUT ALTII
luni, 8 iunie 2009
Simbata, 6 iunie, in jurul orei 10.00 A.M. la Galeriile “Pod-Pogor” de la Muzeul Literaturii Române din Copou, Iasi a debutat cea de-a doua zi dedicata aniversarii celor 30 de ani de existenta ai cenaclului iesean Quasar.
Primul a luat cuvantul domnul George Lazar oferindu-ne detalii interesante despre evolutia revistei Sci-fi magazin plus ceva informatii din interior despre munca redactionala si contractarea drepturilor de autor si ajungand pina la identificarea factorilor ce au contribuit la inchiderea prematura a revistei. Am retinut ca drepturile de autor pentru povestiri nu sunt chiar imposibile, se invart in jurul sumelor de 50-100 de dolari, insa un impediment demn de luat in seama este modalitatea de plata a acestora, pentru ca fiecare posibilitate de tranzactie existenta necesita achitarea unui comision considerabil. Pina la urma s-a aflat de Pay pal si s-a trecut la folosirea acestuia, sistem ce percepe un comision de doar 1 dolar pe tranzactie. Primul numar a fost tiparit intr-un tiraj de 10.000 de exemplare, ulterior aceasta cifra scazand pe la numarul 3 in jurul a 8.000 de exemplare. Datorita decalajului existent intre perioada de publicare si perioada in care au inceput sa vina retururile, abia cam pe la publicarea numarului 4 s-a observat ca treaba nu e tocmai in regula si a inceput sa se scada din tiraje ajungandu-se la revista numarul 12 la vanzari de 600 de numere (informatie modificata ulterior – eu scrisesem ca a existat un tiraj de 600 de copii, dar de fapt era vorba de vanzari). Per total revista a cauzat pierderi de 25.000 de euro. De remarcat ca au existat si circa 250 de abonamente. Una dintre cauzele declinului revistei a fost identificata ca fiind un sistem precar de distributie si probabil o proasta expunere a revistei la chioscurile si standurile de presa.
A continuat George Ceauşu ce ne-a impartasit parerea lui despre cartea lui Roberto Quaglia, “11 Septembrie. Mitul”. A intervenit si autorul, au fost si intrebari din public, interventii ale domnului Alexandru Mironov, insa scriitorul a fost destul de zgarcit cu detaliile invitandu-ne mai in gluma, mai in serios, sa apelam cu cea mai mare incredere la carte pentru eventualele intrebari sau supozitii personale despre evenimentele in cauza. Interesant de adaugat ca volumul de fata a fost construit exclusiv pe materiale si informatii disponibile online.
Discutia a alunecat usor spre expunerea unor opinii interesante ale lui Alexandru Mironov, parand destul de optimist in estimarea sa ca in cel mult 30 de ani industria de carte se va muta cu bagaje cu tot in formatul electronic.
Un subiect care a incins atmosfera a fost prezenta sumara a informatiilor despre scriitorii de science-fiction romani din “Istoria critica a literaturii romane” a domnului Nicolae Manolescu. Scriitori si oameni de cultura romani ca Ion Hobana, Constantin Ciopraga sau Vladimir Colin sunt trecuti cu “brio” cu vederea. In final s-a vehiculat ca de fapt volumul de fata nu este o istorie a literaturii romanesti ci mai degraba o privire critica din perspectiva personala si se face prea mare “tam-tam” pe informatiile (lipsa) din volumul de fata.
A mai existat o perioada in care domnul Alexandru Mironov a prezentat cateva informatii si un videoclip (cu multe vizualizari/hit-uri) de pe Youtube legat de tabara de vara Atlantykron, insa nu neaparat dedicat prezentarii ideii din spatele taberei, ci mai degraba a urmarit o serie de informatii statistice de nivel global de genul “stiati ca”…
As mai remarca discursul lui Dan Dobos, in care ne-am lovit de aceeasi problema (vesnica) a distributiei la nivel national, dezvaluindu-ne ca se afla in plin proces de creatie a unei noi serii de romane plasate in secolul 22. De remarcat ca de refuzul si implicit imposibilitatea de a fi publicat s-a lovit si in strainatate, Barbara Bova, sotia cunoscutului Ben Bova trimitandu-i un mail in care il anunta ca in situatia de fata o publicare a unui strain ar insemna un risc pe care nimeni nu doreste sa si-l asume din moment ce ar urma sa concureze cu premianti sau nominalizati Hugo si Nebula. Din ce povestea domnia sa, Kevin J. Anderson unul dintre coautorii continuarilor Dune are o intreaga echipa de lucru in spate el intervenind doar cu ideile si o eventuala schimbare in intriga, fiind un scriitor in adevaratul sens al cuvantului, pentru ca reuseste sa se intretina (si nu numai pe el) din vanzarile lucrarilor sale . Din acelasi motiv că la noi, la momentul de fata, nu exista un scriitor de sf care sa traiasca exclusiv din scrierea lui, fara a mai fi nevoit sa presteze si alte munci, Dan Doboş nu a impartasit optimismul lui Marian Coman in privinta directie ascendente din ultima perioada a science-fictionului romanesc. Idee a lui Marian Coman, cu care de altfel am fost si eu de acord, ce punea in evidenta cresterea semnificativa a anului trecut in ceea ce priveste volumele sf publicate cu autori romani si implicit acesta declarandu-se optimist in privinta evolutiei de acum incolo a science-fictionului romanesc.
Amabil, Marian Coman mi-a mai indicat prezenta unor personalitati ca Dan Popescu, Vlad Franghiu, Traian Badulescu, Nick Sava ce a si prezentat un volum fantasy autohton “În căutarea lui Harap-Alb/Un joc” ( mai multe detalii aici) plus multi altii. Eu m-am oprit cu participarea la jumatatea zilei cand s-a luat pauza si am incheiat zilele Quasar la o şueta cu Ciprian Mitoceanu.
Aveti mai jos o serie de imagini, facute de data aceasta cu un aparat foto, unele iar de o calitate relativ mai slaba datorata necunostintei mele in ceea ce priveste setarile aparatului in cauza. Setul e ceva mai mare, multe picand insa la montaj . Domnul Traian Badulescu am vazut ca dispunea de ceva performant si a tot “clipocit” din obiectiv asa ca este posibil ca in curand pe web sa apara si instantaneele dumnealui. Si din zilele trecute mai puteti gasi o serie de imagini postate “la cad” si pe blogul cenaclului Quasar.
Primul a luat cuvantul domnul George Lazar oferindu-ne detalii interesante despre evolutia revistei Sci-fi magazin plus ceva informatii din interior despre munca redactionala si contractarea drepturilor de autor si ajungand pina la identificarea factorilor ce au contribuit la inchiderea prematura a revistei. Am retinut ca drepturile de autor pentru povestiri nu sunt chiar imposibile, se invart in jurul sumelor de 50-100 de dolari, insa un impediment demn de luat in seama este modalitatea de plata a acestora, pentru ca fiecare posibilitate de tranzactie existenta necesita achitarea unui comision considerabil. Pina la urma s-a aflat de Pay pal si s-a trecut la folosirea acestuia, sistem ce percepe un comision de doar 1 dolar pe tranzactie. Primul numar a fost tiparit intr-un tiraj de 10.000 de exemplare, ulterior aceasta cifra scazand pe la numarul 3 in jurul a 8.000 de exemplare. Datorita decalajului existent intre perioada de publicare si perioada in care au inceput sa vina retururile, abia cam pe la publicarea numarului 4 s-a observat ca treaba nu e tocmai in regula si a inceput sa se scada din tiraje ajungandu-se la revista numarul 12 la vanzari de 600 de numere (informatie modificata ulterior – eu scrisesem ca a existat un tiraj de 600 de copii, dar de fapt era vorba de vanzari). Per total revista a cauzat pierderi de 25.000 de euro. De remarcat ca au existat si circa 250 de abonamente. Una dintre cauzele declinului revistei a fost identificata ca fiind un sistem precar de distributie si probabil o proasta expunere a revistei la chioscurile si standurile de presa.
A continuat George Ceauşu ce ne-a impartasit parerea lui despre cartea lui Roberto Quaglia, “11 Septembrie. Mitul”. A intervenit si autorul, au fost si intrebari din public, interventii ale domnului Alexandru Mironov, insa scriitorul a fost destul de zgarcit cu detaliile invitandu-ne mai in gluma, mai in serios, sa apelam cu cea mai mare incredere la carte pentru eventualele intrebari sau supozitii personale despre evenimentele in cauza. Interesant de adaugat ca volumul de fata a fost construit exclusiv pe materiale si informatii disponibile online.
Discutia a alunecat usor spre expunerea unor opinii interesante ale lui Alexandru Mironov, parand destul de optimist in estimarea sa ca in cel mult 30 de ani industria de carte se va muta cu bagaje cu tot in formatul electronic.
Un subiect care a incins atmosfera a fost prezenta sumara a informatiilor despre scriitorii de science-fiction romani din “Istoria critica a literaturii romane” a domnului Nicolae Manolescu. Scriitori si oameni de cultura romani ca Ion Hobana, Constantin Ciopraga sau Vladimir Colin sunt trecuti cu “brio” cu vederea. In final s-a vehiculat ca de fapt volumul de fata nu este o istorie a literaturii romanesti ci mai degraba o privire critica din perspectiva personala si se face prea mare “tam-tam” pe informatiile (lipsa) din volumul de fata.
A mai existat o perioada in care domnul Alexandru Mironov a prezentat cateva informatii si un videoclip (cu multe vizualizari/hit-uri) de pe Youtube legat de tabara de vara Atlantykron, insa nu neaparat dedicat prezentarii ideii din spatele taberei, ci mai degraba a urmarit o serie de informatii statistice de nivel global de genul “stiati ca”…
As mai remarca discursul lui Dan Dobos, in care ne-am lovit de aceeasi problema (vesnica) a distributiei la nivel national, dezvaluindu-ne ca se afla in plin proces de creatie a unei noi serii de romane plasate in secolul 22. De remarcat ca de refuzul si implicit imposibilitatea de a fi publicat s-a lovit si in strainatate, Barbara Bova, sotia cunoscutului Ben Bova trimitandu-i un mail in care il anunta ca in situatia de fata o publicare a unui strain ar insemna un risc pe care nimeni nu doreste sa si-l asume din moment ce ar urma sa concureze cu premianti sau nominalizati Hugo si Nebula. Din ce povestea domnia sa, Kevin J. Anderson unul dintre coautorii continuarilor Dune are o intreaga echipa de lucru in spate el intervenind doar cu ideile si o eventuala schimbare in intriga, fiind un scriitor in adevaratul sens al cuvantului, pentru ca reuseste sa se intretina (si nu numai pe el) din vanzarile lucrarilor sale . Din acelasi motiv că la noi, la momentul de fata, nu exista un scriitor de sf care sa traiasca exclusiv din scrierea lui, fara a mai fi nevoit sa presteze si alte munci, Dan Doboş nu a impartasit optimismul lui Marian Coman in privinta directie ascendente din ultima perioada a science-fictionului romanesc. Idee a lui Marian Coman, cu care de altfel am fost si eu de acord, ce punea in evidenta cresterea semnificativa a anului trecut in ceea ce priveste volumele sf publicate cu autori romani si implicit acesta declarandu-se optimist in privinta evolutiei de acum incolo a science-fictionului romanesc.
Amabil, Marian Coman mi-a mai indicat prezenta unor personalitati ca Dan Popescu, Vlad Franghiu, Traian Badulescu, Nick Sava ce a si prezentat un volum fantasy autohton “În căutarea lui Harap-Alb/Un joc” ( mai multe detalii aici) plus multi altii. Eu m-am oprit cu participarea la jumatatea zilei cand s-a luat pauza si am incheiat zilele Quasar la o şueta cu Ciprian Mitoceanu.
Aveti mai jos o serie de imagini, facute de data aceasta cu un aparat foto, unele iar de o calitate relativ mai slaba datorata necunostintei mele in ceea ce priveste setarile aparatului in cauza. Setul e ceva mai mare, multe picand insa la montaj . Domnul Traian Badulescu am vazut ca dispunea de ceva performant si a tot “clipocit” din obiectiv asa ca este posibil ca in curand pe web sa apara si instantaneele dumnealui. Si din zilele trecute mai puteti gasi o serie de imagini postate “la cad” si pe blogul cenaclului Quasar.
de LASCU BOGDAN
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu