Am debarcat în „dulcele târg al Ieşilor” pe la şase dimineaţa, într-o luni prea răcoroasă chiar şi pentru un sefist venit la o manifestare intitulată „Scenarii catastrofice şi eroi salvatori”, pregătit aşadar să facă faţă stihiilor. M-a înşfăcat îndată Mircea Nanu-Muntean, de la Suceava (semnalmente: doi pe doi, barbă albă, ţinută neagră), marcând astfel începutul a ceea ce sunt sigur că va fi o frumoasă prietenie, vorba lui Bogart, şi o colaborare rodnică. M-a dus la Muzeul Literaturii (pentru cazare, încă nu sunt pregătit să intru în posteritate), iar după prânz şi îmbrăţişarea de bun sosit preşedintelui George Ceauşu („Ia să te văd! Ca de obicei, nebărbierit, dar simpatic!”), am intrat în programul celei de-a doua dintre Zilele Quasar.

Ce pierdusem, nefiind prezent duminică? Conferinţa „Eroi ai zilelor noastre” – cu Mihai Pricop, Radu Vasile Chialda, Ciprian-Iulian Şoptică şi Mircea Nanu-Muntean, dezbaterea: „Scufundarea Japoniei, un film vizionar?”, apoi încă o discuţie – „Star Wars, Star Trek şi alte stele”, despre filmul SF şi F, organizată de Vlad Frânghiu şi Marian-Mina Mihai.

Mi-am şters însă lacrimile de necaz şi m-am avântat în programul celei de-a doua şi a treia zile, numai momente unul şi unul, puse la cale de către inimoşii membri ai Clubului UNESCO Quasar. N-am să vă prezint programul detaliat, fiindcă găsiţi tot ce vă interesează aici. Au fost dezbateri, schimburi de idei care s-au transformat nu o dată în adevărate schimburi de focuri (iar cei din public nu s-au trântit la pământ, ci au scos şi ei pistoalele), au fost arte plastice, scenarii, muzică şi dans. S-au lansat reviste, cărţi, au cuvântat personalităţi ale criticii literare şi ale cercetării ştiinţifice. Prin încăperile şi sălile dedicate manifestărilor, s-au perindat scriitori, ozeneuri, neobositul Alexandru Mironov şi captivantele sale prelegeri despre lume, copii geniali, vârstnici entuziaşti, sefişti care nu-şi mai amintesc ce este somnul şi frumoase sefiste.

Despre realizările în domeniul SF au cuvântat, pasându-şi, împrumutându-şi şi uneori furându-şi unul altuia cuvântul, Cornel Secu (din partea „Helionului” timişorean), Mircea Nanu-Muntean (din partea clubului sucevean „Cygnus-Quasar”), Dănuţ Ungureanu (din partea Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy). Atmosfera a fost una extrem de relaxată şi ăsta e încă un lucru pentru care trebuie să le mulţumim organizatorilor, care n-au lăsat nicio clipă să se întrevadă bătaia de cap din culisele unei asemenea manifestări, înşirate pe trei zile. A fost vorba, la urma urmei, de întâlnirea unor prieteni pe viaţă, de bucuria navigării prin mările şi oceanele pasiunilor comune, cu escalele fascinante ale descoperirilor şi redescoperirilor, ale invenţiilor imaginaţiei şi reinventării vârstelor tinereţii.

Ei, şi după ce-am trăit povestea Zilelor Quasar, am încălecat pe şaua unui tren de noapte şi am revenit la Bucureşti. Să aveţi zile cât mai sefe!

Dănuţ Ungureanu