Interviu cu George Ceausu despre QUASAR 30

miercuri, 29 iulie 2009

Interviu apărut in revista Nautilus

Cenaclul Quasar, al carui membru fondator esti, alaturi de Dan si Lucian Merisca, a împlinit 30 de ani de existenta. Cum au fost începuturile? Cine venea la Quasar în primii ani?

Fondatorii cenaclului mai sînt graficianul Radu Gavrilescu, povestitorul Sorin Simion si criticii Doru Pruteanu si Sorin Antohi. As spune ca era mai degraba un club ? înca de la început, fundalul muzical era aproape omniprezent la sedinte si se vizionau filme. În primii doi-trei ani de activitate, se scria si o consistenta cronica a sedintei. Cea din 2 decembrie 1979 este scrisa de Doina Filipescu ? ca sa dau un exemplu. Dintre cei 31 de oameni care erau prezenti în acea duminica, 14 erau studenti politehnisti, doi studenti medicinisti, cinci de la Universitatea „Al. I. Cuza”, alti doi ? absolventi, trei erau elevi, trei au scris în dreptul lor „muncitori” iar alti doi erau profesori.
În privinta continutului activitatii noastre, Doru Pruteanu a preferat înca de la început formula „F, SF si A”, ultima initiala desemnînd avangarda. În colocviul care tocmai a avut loc la Iasi în perioada 5-7 iunie a. c., am încercat „resuscitarea” formulei lui Pruteanu - în sensul ca fantasticul e trecutul, SF-ul prezentul, iar avangarda, viitorul artei. Daca îti amintesti structura almanahului „Fantastic Magazin”, 1 (Casa de Cultura a Studentilor, 1981), cele trei sectiuni sînt prezente ca atare, iar persoanele invocate de mine ca fondatori figureaza în colectivul de redactie.
Si colaborarea cu Sorin Antohi a fost esentiala pentru cei care nu aveau competenta filologica (între care ma numaram si eu). Desi trecea destul de rar prin cenaclu, Sorin ne aproviziona cu texte si, de asemenea, lua texte pentru publicare la „Dialog” si „Opinia studenteasca”. În 1986 am scos împreuna cu el suplimentul„Holograma” al revistei „Dialog”. Sa nu uitam ca, împreuna cu Virgil Scurtu, Sorin fondase la Casa de Cultura a Studentilor din Iasi cercul de astronomie„Urania”, ai carei membri s-au mutat apoi in corpore la „Quasar”.

Cum era Dan Merisca? Ce a însemnat el pentru Quasar si pentru sefeul românesc?

Dan a lucrat mai întîi ca inginer electro la vreo doua fabrici de zahar din Moldova si, cam prin 1984, a devenit referent cultural la Casa de Cultura a Studentilor din Iasi, profesie pe care a exercitat-o pîna în 1991, la sfîrsitul scurtei sale vieti. Dan a editat primul almanah de science fiction din România, Fantastic Magazin (1981), prima publicatie informativa pentru fandomul românesc de SF, infzinul “Quark” (1982-1990), buletinul de teorie si critica literara “SF Contact” si alte cîteva publicatii. A fost scriitor, traducator, antologator, instructor de dans si organizator nu numai al sedintelor „Quasarului”; prin 1990 coordona si activitatea altor cluburi, între care „Invent Terra Nova” si „Quasar dance”. A organizat înainte de 1990 doua conventii nationale de SF (1981 si 1986) si doua tabere de creatie (în 1984 si 1986).
Dupa parerea mea, conventia din 1986, la care au participat peste cinci sute de oameni (luînd în calcul si publicul de film) a fost si a ramas un vîrf al conventiilor SF românesti. A initiat, împreuna cu Stelian Neagu, tabara de creatie Guranda (cu editiile din 1981-1983), fiind si în colectivul fondator al taberei „Atlantykron” (cu o prima editie în vara lui 1989) si, în general, sprijinea ideea revelioanelor SF, organizînd vreo cîteva. Pentru science fictionul românesc, Dan a însemnat un model de organizare si un garant al calitatii ? pentru ca mai totul îi iesea bine, desi în anumite domenii stiintifice sau artistice pe care le frecventa nu avea competenta. Îl salvau însa spontaneitatea si competenta comunicativa înnascuta.

Hai sa ajungem în zilele noastre. Tot asa sînt sedintele, cum erau pe vremuri? Crezi ca rolul cenaclului a ramas neschimbat si acum, în era internetului, cînd, iata, AtelierKult functioneaza virtual, adunînd tineri scriitori de limba româna din toata lumea?

Fara texte, cenaclul este o forma fara continut. Ceea ce ne-a tinut legati unii de altii, saptamîna de saptamîna, au fost textele si tematicile pe care le-am discutat. Mai tot timpul am avut de citit, în special texte eseistice si lirice ? am propus la lectura de cenaclu si lirica, atragîndu-mi critici din partea unora ca parasesc teritoriul F ? SF. Trebuie sa recunosc însa ca anii 2007 si 2008 textele de fictiune apareau foarte greu în cenaclu ? sa zicem o povestire la trei-patru saptamîni. Daca nu aveam mai mult de opt oameni la o sedinta, mergeam cu ei la o bere si „deliberam” acolo probleme spinoase de tipul „cine plateste berea sau cafeaua”. Sînt convins ca ritmul saptamînal îsi are o anumita reprezentare pe scoarta cerebrala, dar ritmul lunar, nu. Deci am refuzat cu obstinatie sa raresc sedintele, asa cum ma sfatuiau Lucian Merisca si Vlad Frânghiu, colaboratorii mei apropiati.
Mergeam ca un robot la cenaclu ? mai degraba sa-mi iau cu amicii cafeaua de sîmbata ? pîna cînd, în luna aprilie 2009, a aparut un reviriment: un singur student filolog a început sa ofere, saptamîna de saptamîna, o nuvela SF sau F la lectura în cenaclu! O nuvela la care lumea nu tropaia dupa cinci minute, ci asculta cu sfintenie timp de o ora! Apoi textele noi de fictiune sau non-fictiune au început sa curga în valuri. Au aparut si cîtiva buni vorbitori, punîndu-mi în dificultate luarile de cuvînt: în calitate de coordonator, mizam pe vocea mea de profesor prin care îi puneam la punct mai pe toti. Brusc, oamenii au început sa conteste modul de organizare a sedintelor si i-am rugat si pe ei sa se implice mai mult. Astfel ne-am putut organiza si actiunea de primavara cu participare nationala (Colocviul „Iasi 600 + Quasar 30”). Pîna la urma ne-a prins vara, dar ne-a cuprins si febra activitatii creatoare.
Comparatia unui cenaclu cu un atelier pe Internet este, totusi, greu de sustinut, în ciuda faptului ca ambele sînt activitati creative. Internetul este un rai al grafomanilor (afirmatia nu-i vizeaza pe membrii Atelierului Kult, în mare majoritate autori recunoscuti). Un spectacol oral este altceva decît un format de dezbatere electronic ? chiar si în cinci minute, îti poti forma o imagine mai clara asupra personalitatii autorului.
Mi-e teama ca oralitatea este pentru lumea literara o componenta mult mai importanta decît s-ar crede, din cauza ca publicul larg este masiv orientat spre bîrfa si spre reprezentare hiperbolica a artistului. O mare parte a lumii literare românesti functioneaza într-un model semiotic „defect”: autorul îsi prezinta cu emfaza cartea, editorul, criticul sau publicistul fiind complet uitati. Lipsesc comentatorii specializati de poezie, proza, eseu sau de stiinta, arta si religie ? atît de necesari într-un rastimp al interdisciplinaritatii.
Un sistem în care toata lumea comenteaza pe toata lumea nu conteaza pentru noi decît ca timp pierdut. Clubul nostru a ramas singurul cenaclu din cadrul Muzeului Literaturii Române ? din cauza ca noi am considerat ca activitatea literara cuprinde un spectru larg de competente, fiind una destul de specializata. Tematizînd fiecare sedinta si chiar discutînd tematica de pe afis, am reusit sa evitam batutul apei în piua. Am izbutit sa impunem „sfertul academic”, ceea ce înseamna ca începem cel tîrziu la orele 11.15 iar pe la 13.30, cel mult, ne gîndim sa plecam acasa sau sa ne continuam excursul la o bere. Textele slabe strecurate la lectura sînt brutal întrerupte de publicul cam galagios ? asta este jumatatea plina a paharului. Pe de alta parte, pot citi la sedinte numai cei care au furnizat textele macar în varianta electronica si figureaza pe afis.

George Ceausu, Lucian Merisca, Dan Dobos, Catalin Sandu, Marian Coman sînt cîtiva dintre quasaristii care au publicat carti. Mai sînt si altii? Generatia tînara cum se prezinta? Spune-mi cîteva nume pe care le recomanzi editorilor.

La ora actuala, oferta literara a „Quasarului” este destul de larga, mai ales în privinta generatiei tinere. În poezie s-au ilustrat Bogdan Baghiu, Daniela Badarau, Paul Gorban si Adriana Moruzi; în proza, Mircea Boboc, Cristian Bodnarescu, Felicia Ceausu, Marius Iurascu si Matei Hutopila; în textul dramatic, Ciprian Soptica si Luminita Manole; în eseu si studiu stiintific, Radu-Vasile Chialda, Horia Chiriac, Paul Sava si Nicole Vasilcovschi.

Am lasat la final manifestarea aniversara din 5 – 7 iunie. Cum a fost?

Peste asteptari. Sper sa va pot furniza un comentariu mai larg legat de acest subiect. Ca idee, ura fata de Nicolae Manolescu si alti istorici literari care nu ne recunosc existenta ne-a unit pe toti.

Si o întrebare personala: ce mai scrie George Ceausu? Pe cînd o noua carte?

Oralitatea în cenaclu este cu dublu tais: în cei treizeci de ani de activitate, „Quasarul” s-a „fosilizat” doar în doua antologii de povestiri. Si mie mi se întîmpla ca, pe masura ce vorbesc mai bine în public, sa scriu mai putin. Scriu în primul rînd studii de filosofia mintii, stiinta cognitiei, logica si semiotica, pentru ca m-ar interesa sa nu ramîn conferentiar pîna la pensie, ci sa si evoluez pe linie didactica. Proiectele mele literare sînt destul de nebuloase, nu prea stiu cum sa-mi grupez povestirile si nuvelele aparute pîna acum, iar un roman aflat în proiect, „Om contra biomat”, era în proiect si acum zece ani. Sa zicem ca voi fi multumit la sfîrsitul acestui an daca îmi voi sistematiza într-un volum studiile de teorie si critica literara si daca va aparea, tot în 2009, romanul pentru copii si tineret „Echipajul Val-Vîrtej se întoarce”, publicat cîndva în foileton în suplimentul „Argonaut” al „Convorbirilor literare”. Va amintiti, cred, de autorul colectiv, înteleptul chinez Cea Frîn Ska (George Ceausu, Vlad Frânghiu si Dan Merisca).

Nota: O varianta prescurtata a acestui interviu a aparut în Observator cultural, nr. 222 (480), 25.06.2009
Vezi galerie foto: quasar 30 de Chialda Radu Vasile in Nautilus


Labels: ,

2 comentarii:

  1. Anonim says:

    Felicitari George pentru continuitate
    Radu Capitan, London, Ontario

  2. Buna ziua domnule Radu Capitan!
    Sunt initiatorul acestui blog si administratorul lui, Radu Vasile Chialda, membru in cenaclu quasar din 2003.
    Mesajul dumneavoastra va ajunge la domnul Ceausu chiar maine, deoarece in aceste zile organizam un eveniment major in cadrul zilelor studentesti iesene.
    Va multumesc in numele tuturor membrilor quasar prezenti la aces eveniment...
    Numai bine de-acolo din deparatari.

Trimiteți un comentariu